Obstacole in luarea deciziei - Constrangeri cognitive
Constrangerile cognitive, din punctul de vedere a lui Janis (1989) sunt formate din “toti factorii externi” care actioneaza ca si un salient restictionand imputurile cognitive... precum si toti acei factori externi care restrictioneaza calitatea si cantitatea activitatii cognitive”, atunci cand factorii de decizie sunt implicati.
Acesti factori pot fi: timpul limitat, lipsa de expertiza, sarcini multiple si angajari ideologice. Cand un grup de decizie a cazut victima constrngerilor cognitive foarte probabil ca va expermineta discomfort psihic, care din perspectiva lor este relationat cu timpul limitat alocat pentru implementarea sarcinii, lipsa unor informatii, abilitati reduse, etc. In aceste conditii, comunicarea va servi la intensificarea si confirmarea perceptiei lor, iar membrii vor apela scurtaturi mentale ca si solutii (Nisbett si Ross -1980).
Din punctul de vedere a lui Janis (1989) procesul cognitiv se manifesta in diverse forme, de exemplu prima solutie care va aparea va fi acceptata ca fiind cea potrivita, in fata incertitudinilor grupul se va intoarce la procedurile de lucru standard, selectarea acelor proceduri care se aseamana sau sunt cele mai apropiate de cele folosite anterior sau chiar paternul evitarii sau esuarii alegerii in conditii de constrangeri cognitive severe (Janis & Mann, 1977).
Consecintele permiterii constrangerilor cognitive sa domine eforturile de a lua o decizie sau de a rezolva o problema, aduce membrilor grupului obstacole de natura procedurala si de substanta. Desigur ca procesul care are la baza actionarea prin scurtaturi mentale si pe baza experientei nu duce in mod fatalist doar la decizii slabe, el doar creste probabilitatea ca aceste decizii sa fie asa. Ignorata, decizia nu va intarzia sa apara, mai ales daca e constransa de imprejurarile organizationale, prin reintoarcerea si sprijinirea starii de fapt initiale, prin alegerea unei solutii cel mai putin controversate.
Nu doresc sa sugerez ca daca deciziile sunt luate rapid sau sunt evitate, ele in mod automat vor fi si gresite. Preocuparea mea este legata de efectele euristicii si regulile la care apeleaza factorii in procesul de decizie si care nu ne asigura ca ei vor lua o decizie rezonabila si care are la baza o judecata corecta.
Cheia modului de rezolvare a situatiei vine din zona lidershipului, ciclul teoriei lidershipului (Blanchard 1985 si Hersey 1993) care sugereaza ca atunci cand un individ, care in mod real este competent sa execute o sarcina nu se vede asa, un stil de lidersip care ofera suport si intelegere este necesar pentru ca aduce motivatie in plus pentru o performanta productiva.

