Informaţii complete la pagina de web http://www.facilitare.ro/produse.

	format de buzunar 251 de pagini 978-973-1975-26-9 100 x 146 x 14 mm Pret 75 lei	101 idei pentru descătuşarea ideilor O carte plină de activităţi şi idei care ajută profesorii, managerii, facilitatorii, formatorii şi participanţii să genereze cu 40% mai multe idei pentru ca activităţile  lor să fie interactive şi de succes.
	format de buzunar 251 de pagini 978-973-1975-26-9 100 x 146 x 14 mm Pret 75 lei	Chimia sedinţelor participative Cartea prezintă cele 99 de activităţi atât de necesare în implicarea activă a participanţilor în cadrul atelierelor, cursurilor si sesiunilor de formare si facilitare.

Articol scris de Janina-Diana Pașaniuc

Gary, propune o tehnică, structurată în 6 pași, pentru a răspunde veșnicei probleme, acum că avem ideile ce facem, el include astfel atât partea de planificare cât și de angajament în cadrul tehnici.

Scurta descriere a procesului

D – Determinați problema...

prin clarificarea și identificarea acelei "propoziții" care reflectă cel mai bine problema de rezolvat. El propune ca, alegerea definiției optime să fie făcută de către cel care "deține" problema. Gary, propune ca procesul să înceapă prin completarea întrebării " Nu ar fi grozav dacă...?".

A – Generarea de Alternative...

prin schimbarea registrului discuției, înlocuind întrebarea inițială cu una nouă "Care sunt modalitățile prin care ...?", pe care le notăm pe un flipchart.

N - Reduceți Numărul ideilor....

prin lipirea unei buline adezive sau bifarea ideilor care sunt pe placul fiecărui participant în parte. Propunerea lui este ca să dați fiecărui participant o bulină la 15 idei, dacă aveți în jur de 60 de idei, dați 4 buline, pe care aceștia le pot așeza asa cum cred de cuviință, variind de la toate la o idee, sau fiecare bulină la o idee diferită. La final se numără bulinele și se aleg primele 3-4 idei, care vor deveni soluții pentru problema definită anterior.

 C – Criteriu folosit...

pentru a selecta ideile rezultate de la etapa anterioară, va fi identificat împreună cu participanții criteriul de succes, printr-o nouă sesiune de brainstorming (repetați cei doi pași anteriori). Rezultatele astfel obținute se vor folosi ca și măsură pentru soluțiile propuse.

E – Evaluarea ideilor...

se va face structurând criteriile și ideile pe o grila de evaluare și folosind apoi ( ca la o matrice) fiecare idee în relație cu fiecare criteriu pe o scală de la 1 la 5. Identificați apoi care criteriu este mai important în relație cu interesul vostru ai ...Voila! El propune apoi, dacă e necesar, integrarea parțială sau totală a ideilor neselectate la pasul 3.

A – Planul de Acțiune

Orice proces de facilitare trebuie să se finalizeze cu un plan de acțiune, iar această tehnică nu face excepție de la structura "clasică". Valoarea unei sesiuni de brainstorming nu stă în numărul de elemente pe care le generezi ci în aplicarea deciziilor ulterior. Gary, propune realizarea unui plan de acțiune, clar, scris pe hârtie pentru a putea fi monitorizat ulterior.

Parere personala despre tehnica

• În primul rând îmi pare o tehnica de "bun simț" simpla și naturală. Dincolo de tehnică îmi place și siteul, clean, structurat, ușor de accesat.
  
• ma bucur să văd tehnici, un pic mai complexe decât cele care produc o listă lungă de idei pe o coală de flipchart
• votatul cu buline e o idee bună? Încă nu m-am decis! Săptămîna următoare o să scriu un post pe aceasta tema, pentru care o sa reflectez și o să mă documentez mai mult.
  

• nu întotdeauna cel care deține problema, este și cel care poate defini cel mai corect toate aspectele ei. Într-o organizație, diferite departamente au abordări diferite vis-a-vis de problemă. O abordare, cooperativă și integratoare a punctelor de vedere a tuturor celor afectați de problemă va genera cu siguranță o definiție completă, soluții cu potențial de rezolvare pe de o parte și de adoptare spre implementare de către grup mai mare.
• Gary, propune (un pic cam confuz din perspectiva mea) să se înceapă cu viitorul și (nu îmi este clar dacă am intuit corect pașii) apoi să se clarifice problema, prin completarea întrebării " Nu ar fi grozav dacă...?". Din experiența mea, un flux natural de gândire implică etapele trecut-prezent-viitor și nu invers, însă nu contest potențialul pe care îl are  abordarea de genul cum vreau să fie și apoi identificarea discrepanțelor. Cred însă că doar atât, nu va ajuta la înțelegerea corectă și profundă a problemei, ne ajută să identificăm ce lipsește nu și care sunt cauzele.
• idei scrise pe flipchart la brainstorming! Recunosc ca sunt inamica nr 1 a flipchartului, cel mai inflexibil instrument pe care l-am întâlnit vreo dată. Ce faci cu ideile puse pe flipchart? Va spun eu, NIMIC! Rămân acolo, statice și sfidătoare. Când începi selecția nu le poți grupa, combina, rescrie, etc...poți doar să le tai un marker negru (Doamne ferește cu roșu) și să le privești cu se zgâiesc la tine. Nu e mai simplu să le scriem individual pe cartonașe ca să putem să facem ce vor participanții cu ele. De ce trebuie să, supunem la un stres emoțional un participant, care își vede idea sfârtecată de un marker negru?!
• apreciez, faptul că în cadrul acestei tehnici, criteriul de selecție nu este impus, ci participanții decid care este acesta.În realitate ei sunt și cei care știu și cel mai bine acest lucru.
  

Dacă vreți să citiți descrierea autorului a tehnicii  DANCEA aici găsiți linkul.

Articol scris de Janina-Diana Pașaniuc

Atunci când am pornit în exerciţiul meu de a scrie această carte am avut o singură idee in minte "M-am pllictisit de acelaşi clasic brainstoming, pe o listă de flipchart, fixă. Tot ce îmi doream era o schimbare în modul în care generam idei."

Cum am scris cartea

Printr-o joacă am început să scriu activităţi de generat idei pe care le cunosteam si să le transform pe fiecare in funcţie de parametrii definiţi de mine gen: grup, indivudal, plenară combinate cu tehnicile de creativitate descrise în articolul precedent. Am grupat rezultatele şi am generalizat posibilele grupe de tehnici/metode de generare de idei şi "parametrii lor". Cu ajutorul unui software de combinare a ideilor am obtinut o listă cu toate combinaţiile posibile, peste 50.000 de idei, din care am selectat cu uşurinţă 101 :). 101 idei pe care le-am dezvoltat şi aranjat într-o structură acesibilă şi uşor de urmărit.

Cui îi este dedicată şi care e scopul cărţii?

Această carte este dedicată tuturor celor care doresc să aducă o schimbare în mediul organizaţional şi vor să realizeze aceasta prin implicarea directă şi activă a celor afectaţi. Ea este gândită să depăşească barierele de vârstă, funcţie administrativă şi pregătire profesională. Poate fi utilizată de către toţi aceia care planifică şedinte de lucru, atât în mediul privat cât şi în cel public şi doresc cu adevărat implicarea activă a participanţilor. În mediul actual de muncă organizarea şedinţelor este o componentă fără de care nu se poate concepe managementul organizaţional, fie că sunteţi lider de organizaţie, director de resurse umane, coordonator de departament, lider de grup, profesor, etc.

Principiile şi abordarea cărţii au o aplicabilitate extinsă în diverse medii organizaţionale şi comunitare şi pot fi folosite într-o varietate de situaţii.

Dacă sunteţi interesaţi de implicarea activă a celor din jurul vostru şi de inovaţie, cu siguranţă veţi găsi în această carte ceva care să vă ajute în demersul vostru.

Cum este structurată cartea?

Cartea este structurată în trei părţi componente:

1. În prima parte veţi găsi elemente introductive legate de proiect şi structura cărţii.
2. În ceea de a doua parte veţi găsi cele 101 de activităţi.
3. Ultima parte, ceea a anexelor, conţine toate handout-urile fotocopiabile, la care fac referire activităţile. Tot aici veţi găsi un index care vă va ajuta să găsiţi activităţile, fie în ordinea fazelor, fie după scopul principal al activităţii voastre.