Articol scris de Janina-Diana Pașaniuc

Atunci când am pornit în exerciţiul meu de a scrie această carte am avut o singură idee in minte "M-am pllictisit de acelaşi clasic brainstoming, pe o listă de flipchart, fixă. Tot ce îmi doream era o schimbare în modul în care generam idei."

Cum am scris cartea

Printr-o joacă am început să scriu activităţi de generat idei pe care le cunosteam si să le transform pe fiecare in funcţie de parametrii definiţi de mine gen: grup, indivudal, plenară combinate cu tehnicile de creativitate descrise în articolul precedent. Am grupat rezultatele şi am generalizat posibilele grupe de tehnici/metode de generare de idei şi "parametrii lor". Cu ajutorul unui software de combinare a ideilor am obtinut o listă cu toate combinaţiile posibile, peste 50.000 de idei, din care am selectat cu uşurinţă 101 :). 101 idei pe care le-am dezvoltat şi aranjat într-o structură acesibilă şi uşor de urmărit.

Cui îi este dedicată şi care e scopul cărţii?

Această carte este dedicată tuturor celor care doresc să aducă o schimbare în mediul organizaţional şi vor să realizeze aceasta prin implicarea directă şi activă a celor afectaţi. Ea este gândită să depăşească barierele de vârstă, funcţie administrativă şi pregătire profesională. Poate fi utilizată de către toţi aceia care planifică şedinte de lucru, atât în mediul privat cât şi în cel public şi doresc cu adevărat implicarea activă a participanţilor. În mediul actual de muncă organizarea şedinţelor este o componentă fără de care nu se poate concepe managementul organizaţional, fie că sunteţi lider de organizaţie, director de resurse umane, coordonator de departament, lider de grup, profesor, etc.

Principiile şi abordarea cărţii au o aplicabilitate extinsă în diverse medii organizaţionale şi comunitare şi pot fi folosite într-o varietate de situaţii.

Dacă sunteţi interesaţi de implicarea activă a celor din jurul vostru şi de inovaţie, cu siguranţă veţi găsi în această carte ceva care să vă ajute în demersul vostru.

Cum este structurată cartea?

Cartea este structurată în trei părţi componente:

1. În prima parte veţi găsi elemente introductive legate de proiect şi structura cărţii.
2. În ceea de a doua parte veţi găsi cele 101 de activităţi.
3. Ultima parte, ceea a anexelor, conţine toate handout-urile fotocopiabile, la care fac referire activităţile. Tot aici veţi găsi un index care vă va ajuta să găsiţi activităţile, fie în ordinea fazelor, fie după scopul principal al activităţii voastre.

Articol scris de Janina-Diana Pașaniuc

Tehnicile de creativitate propuse de mine,  va ajuta organizația voastră să răspundă eficient la schimbare, să inoveze produse şi servicii care să răspundă beneficiarilor. Folosirea în mod curent a tehnicilor de generarea de idei nu numai că aduce un plus de valoare activității organizației dar şi predispune întreaga echipă să accepte şi să îşi însușească dorința de schimbare şi îmbunătățire ca o trăsătură caracteristică.

Vă propun câteva tehnici de stimulare a creativității în cadrul cărora, voi puteți construi o infinitatea de activități menite să stimuleze creativitatea voastră personală, a echipei și a organizației din care faceți parte.

Tehnicile de generare de idei

Printre tehnicile pe care eu le folosesc, și pe care de altfel le veți recunoște ușor și în cartea 101 activități de generare de idei, se număra şi:

1. Analogia, care constă în modificarea unei idei sub influența alteia. Analogia cunoaște mai multe forme: directă - problema curentă este direct relaționată cu o problemă similară care deja a fost soluționată; fantezia - atunci când ne confruntăm cu o problema care nu poate fi soluționată, ne imaginam că ea a fost deja rezolvată și vizualiză modalitatea; simbolică - folosim o analogie poetică sau literară pentru a genera idei atunci când soluția nu este evidentă; personală - când evaluăm problema dintr-o alta perspectivă; forțată - când punem împreună idei care aparent nu au nici o legătură sau nu ar putea să mergă împreună.
2. Perspective diferite, când evaluăm aceleiași idei din unghiuri diferite. Modalitatea de evaluarea cunoaște forme variind de la cele 5 simțuri, la perspectiva beneficiarilor, furnizorilor, etc, la abordare critică, pozitivă, intuitivă, etc.
3. Folosirea metaforelor, atunci când unim, două universuri cu sensuri diferite. Cheia este similaritatea celor două dimensiuni. Acest procedeu ne ajută să vedem problema dintr-un unghi diferit. Tehnica implica desprinderea a 1-2 principii ale problemei, găsirea unei analogii cu ele, generarea de idei prin folosirea soluțiilor din domeniul analogic în domeniul inițial.
   
4. Bionice, când cautăm o soluție în natură pe care o adaptăm pentru a rezolva problema noastră. Tehnica este extrem de simplă, analizăm și stabilim care este procedeul de rezolvare și apoi aplicăm exact aceiași pași în domeniul de interes.
   
5. Listele de verificare, pe care o folosim pentru a verifica problema dată și pentru a genera potențiale soluții pentru fiecare element în parte.
6. Adaptarea, când folosim soluții nerelaționate cu problema dată pentru a ne inspira în rezolvarea ei sau când transformăm soluții mai vechi care nu mai sunt fezabile.
7. Întrebărilor, care ne ajută pe de o parte să înțelegem mai bine problema și să găsim soluții eficiente. Tehnica poate fi aplicată folosind întrebările jurnalistice, repetând de mai multe ori aceiași întrebare, rugând participanții să adreseze întrebările la care se caută răspunsuri, etc pe care le adresăm grupului și căutăm împreună posibile soluții.
   
8. Inversarea, când ne focusăm nu pe îmbunătățire ci pe sabotaj și distrugere. Tehnica folosită cuprinde inversarea problemei și înțelegerea modului în care noi sau elemente din jurul nostru pot fi cauza.
   
9. Diagramele grafice, care ne permite corelarea ideilor, diviziunea în categorii și sub categorii.
   
10. Stimuli random, în care folosesc cuvinte, imagini care nu au nici o legătura cu subiectul discuției pentru a găsi inspirație. Tehnica este de obicei folosită complementar cu celelalte tehnici de creativitate.
    
11. Harta ideilor, este cel mai bun mod de a genera idei prin asociere. Procedura de lucru e simplă, se trasează din mijloc, de la idea centrala, în mai multe direcții linii radiale care dau direcția unui grup/concepte de idei, care generează astfel o structură organizată și crescătoare de idei/imagini. Harta ideilor merge prin înlănțuire, orice element de pe hartă poate deveni idea centrală pe o altă hartă.
12. Listarea de atribute, ne ajută să ne asigurăm că toate aspectele problemei au fost analizate. Tehnica implica, împărțirea în atribute din ce în ce mai mici a problemei/subiectului analizat. Ea ne permite analiza fiecărei părți componente din problemă și generarea idei legate de acestea.
    

Bibliografie:

• The international handbook of creativity, De James C. Kaufman, Robert J. Sternberg,
  

• http://course1.winona.edu/kdennehy/ENGR475/Topics/stimulatingcreativity.ppt

• Voland, Gerard, Engineering by Design, Pearson Prentice Hall, Pearson Education, Inc., Upper Saddle River, NJ, 2004

• Panitz, Beth, "BrainStorms," ASEE Prism, March 1998, pgs 25–29.